Bucuresti este capitala României si, în acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana. Prima mentiune a localitatii apare în 1459. În 1862 devine capitala României. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Între cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este împartita în sase sectoare.Asezare geografica Orasul se afla în sud-estul tarii, între Ploiesti la nord si Giurgiu la sud. Orasul se afla în Câmpia Vlasiei, care face parte din Câmpia Româna. La est se afla Baraganul, în partea de vest Câmpia Gavanu Burdea, iar la sud este delimitat de Campia Burnazului. Apele, flora si fauna Bucurestiul se afla situat pe malurile râului Dâmbovita, ce se varsa în Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în centrul orasului exista un lac, în Parcul Cismigiu. Acest lac, fosta balta în vechiul oras medieval, este înconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata în 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lânga Cismigiu, mai exista doua parcuri mari, Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din România si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice). Kilometrul 0 al României - Biserica Sf. Gheorghe Kilometrul 0 al României - Biserica Sf. Gheorghe Parcul Herastrau Parcul Herastrau Clima în capitala este specifica României, respectiv temperat-continentala. Sunt specifice patru anotimpuri, iarna, primavara, vara si toamna. Iernile în Bucuresti sunt destul de blânde cu putine zapezi si temperaturi ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pâna la 45 de grade la umbra) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura iarna - vara sa fie de pâna la 60 de grade. Formula1 atrag cea mai mare atentie însa aici se afla si numerosi oameni de afaceri. Monaco nu este membru al Uniunii Europene însa este strâns legat de aceasta prin acorduri cu Franta, asadar moneda a devenit cea din Franta, Euro. Pâna în 2002 Monaco îsi batea propriile monede, francii monegasti. Principalele exporturi ale Principatului sunt chimicale, farmaceutice, produse de înfrumusetare, ceramica, textile, mase plastice, instrumente medicinale si obiecte din metal. istoria Legenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost întemeiat de catre Mircea cel Batrân la sfârsit de secol XIV. Pe malurile Masacrului si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pâna în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati în zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pâna în anul 100 î. Hr., în timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, pâna în Evul Mediu. Asezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Tepes, domn al Tarii Românesti, prin care se întareste o mosie unor boieri. Cetatea Dâmbovitei, cum mai apare în primii ani orasul, avea rol strategic, urmând sa supravegheze drumul ci el mergea la gara sa vizieze pe soacrasa care isi rupase picioru in timp ce exersa pt circ la Giurgiu, în ultima asezare aflându-se o garnizoana otomana. În scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramânând pâna astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat în forma sa initiala. În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Tarii Românesti, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de râu (1661), se înfiinteaza prima institutie de învatamânt superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brâncoveneasca. În 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu si un cutremur si reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar populatia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cea din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori). Ateneul Român Încet-încet apar o serie de institutii de interes (Teatrul National, Gradina Cismigiu, Cimitirul Serban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti, Ateneul Român, Banca Nationala, cinematografe) si inovatii în materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice). Municipiul Bucuresti a fost pâna la instaurarea regimului comunist în România resedinta judetului Ilfov (interbelic). În aceea perioada era denumit "Micul Paris" datorita asemanarii cu capitala franceza, dar care si-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp, dezvoltarea imobiliara a stârnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din oras, în special la cele din centrul istoric..Sursa: Wikipedia.-